europa
Lecția 1 - noțiuni introductive
- Așezare și limite:
– Este situată în emisfera nordică în întregime și în emisfera estică în cea mai mare parte
– Apare ca o peninsulă a Asiei, fiind învecinată cu:
- Oceanul Atlantic – în vest
- Oceanul Arctic – în nord
- Marea Mediterană – în sud și Africa de care se desparte pri strâmtoarea Gibraltar
- Asia – de care se desparte prin munții Ural, râul Ural și marea Caspică
- Puncte extreme:
- Capul Roca – în vest
- Munții Ural – în est
- Capul Nord – în nord
- Insula Creta – în sud
- Țărmurile:
- Peninsule: Scandinavică, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea, Kola, Yutlanda, Bretagne
- Insule: Britanice, Irlanda, Islanda, Sicilia, Sardinia, Corsica, Creta, Cipru, Malta, Baleare
- Golfuri: Biscaya, Botnic, Finic, Odessa
- Strâmtori: Gibraltar, Bosfor, Dardanele, Calais (Dover), Kerci, Kattegat.
- Mări: Mediterană (Egee, Adriatică, Ionică, Tirenienă, Ligurică), Neagră, Caspică, Baltică, Mânecii, Nordului, Norvegiei, Barents, Albă
Puncte extreme ale Europei
Articulații ale țărmurilor
lecția 2 - relieful europei
1.Caracteristici generale
Altitudinea medie este de 320 de metri, relieful încadrându-se între -28 de metri, în Câmpia Precaspică, și 4807 metri, în Munții Alpi, vârful Mont Blanc sau 5642 vf. Elbrus Munții Caucaz.
Ponderea treptelor de relief:
- câmpiile reprezintă – 57%,
- dealuri și podișuri – 37%
- munți – 6%
2.Formarea și evoluția reliefului:
a).Munții s-au format în perioade geologice îndelungate numite orogeneze:
- Europa caledoniană: Orogeneza caledoniană – a dus la formareaMunților Alpii Scandinaviei, a munților Scoției (Munții Grampieni) și Țării Galilor (Muntii Cambrieni) și Munții Penini.
- Europa hercinică: orogeneza hercinică a dus la formarea unui lanț de munți: Masivul Central Francez,Munții Vosgi, Munții Pădurea Neagră, Masivul Șistos Renan, Masivul Harz, Munții Ural.
- Europa alpină: orogeneza alpină – a dus la formarea munților: Pirinei,Alpi, Apenini, Alpii Dinarici, Carpați, Balcani(Stara Planina) Caucaz, precum și vulcanii mediteraneeni: Etna în Sicilia, Vezuviu în Italia, Stromboli în Insulele Lipari. În prezent, areale cu vulcani activi se găsescși în Islanda ( vulcanul Hekla).
b). Podișurile: Rusiei Centrale, Volgăi, Podolic, Boemiei, Meseta spaniolă, Sudiei ( Norland)
c). Câmpiile:
Ariile depresionare apar sub forma unor câmpii de acumulare (fluviale, fluvio-lacustre, fluvio-glaciare): Câmpia Est-Europeană, Câmpia Nord-Europeană ( Germano-Polonă), Câmpia Panonică, Câmpia Română, Câmpia Precaspică, Câmpia Padului, Câmpia Franceză ( bazinul Parizian, câmpia Loarei), Câmpia Londrei.
3.Tipurile genetice de relief ale Europei
Relieful glaciar a apărut fie ca rezultat al acțiunii ghețarilor de calotă, fie ca rezultat al acțiunii ghețarilor montani.
Relieful glaciar de calotă. În pleistocen, Europa Nordică a fost acoperită de o platoșă de gheață care se extindea spre sud peste Marea Baltică și peste Câmpia Europei de Nord și Câmpia Est-Europeană până la latitudinea orașelor Kiev și Moscova. În urma topirii ghețarului de calotă a rămas un relief glaciar specific, cu aliniamente de morene, sandre, blocuri eratice și depresiuni care adăpostesc lacuri. Acest tip de relief glaciar se extinde peste sud-estul Peninsulei Scandinave, Finlanda, Câmpia Nord Europeană și jumătatea nordică a Câmpiei Est-Europene.
Relieful glaciar montan la altitudini mai mari de 2000 metri, cuprinde: circuri glaciare și văi glaciare, morene.
Relieful litoral:
- cu fiorduri: Peninsula Scandinavia, Arhipeleagul Britanic
- cu riass: nordul Spaniei, nord-vestul Frantei
- cu estuare la gurile de vărsare ale fluviilor: Sena, Tamisa, Elba, Peciora, Dvina
- cu delte: Delta Volgăi, Delta Dunării, Delta Padului
- cu limane: la Marea Baltică și la Marea Neagră
- de tip dalmatic: pe litoralul Croației, la Marea Adriatică
- țărm antropic: polderele olandeze
Relieful carstic s-a format în calcare: peșteri, avenuri, chei, etc.Cele mai reprezentative zone carstice din Europa sunt Podișul Karst (Slovenia) și Muntii Alpi din Austria.
Relieful de loess/sedimentar: microdepresiuni formate prin tasare numite crovuri. Se găsește în Câmpia Germano-Polonă, Câmpia Europei de Est.
Relieful vulcanic – unde apar conuri vulcanice, neck-uri și cratere sau fragmente de cratere.
Relieful piemontan este cel mai bine reprezentat în nordul Munțiilor Pirinei, în regiunea Piemont din nordul Italiei și în Piemontul Getic, în sudul Carpaților Meridionali.
Relieful fluvial –reprezentat prin terase și lunci .Toate râurile mari și fluviile din Europa prezintă lunci largi, terase și uneori culoare de vale.
Relieful eolian este format din câmpuri de dune și apare mai frecvent în sud-vestul Franței și în Câmpia Mării Caspice și Danemarca. În zonele montane apar forme numite: babe, sfincși, ciuperci.
Tipuri de țărmuri
lecția 3 - clima europei
Regionarea climatică – este influențată de mișcarea generală a maselor de aer, respectiv influențe: mediteraneene în sud, oceanice în vest, continentale de ariditate în est și centru, polare în nord
În Europa se disting următoarele tipuri climatice:
- climatul mediteranean
- localizat în S continentului
- verile calde și secetoase, iernile blânde și ploioase
- medii anuale 15-20 C
- precipitații 500-800 mm/an
- bat vânturi calde sahariene : mistralul (pe Valea Rhonului), bora (în Dalmația), sirocco (S Spania,S Italia, Sicilia)
- climatul temperat oceanic
- în V, din Portugalia până în Norvegia
- veri răcoroase și ierni blânde și ploioase
- temp medii anuale 10°-15° C
- precipitații 1.000-2.000 mm/an
- vânturile de Vest
- amplitudine termică redusă
- nebulozitate și umiditate ridicate
- climatul temperat continental
- situat în interiorul continentului și în est
- veri calde și secetoase și ierni geroase cu zăpadă și viscol
- temperatura medie anuală 10°C
- precipitații între 500-800 mm/an ( scad de la vest spre est )
- predomină vânturile din E – crivățul
- amplitudini termice mari
- climatul subpolar
- situat dincolo de Cercul polar de N, în N Islandei, Scandinavia, Rusia
- veri scurte și ierni lungi (8 luni)
- temp medii anuale 0-5 C
- precipitații reduse 200 mm/an
- vânturile polare, reci și uscate
* amplitudine termică = diferența dintre temperatura maximă și minimă
Exemplu : 23°-10°=13°C
15°-(-5°)= 15+5=20°C
Principalele tipuri de climă din Europa
lecția 4 - hidrografia europei
- In funcție de localizare râurile se clasifică în:
- Râurile din Europa Sudică, care se varsă în Marea Mediterană sau Oceanul Atlantic, ex: Pad, Tibru, Tajo, Ebro,Duero,Ron
- Râurile din Europa Vestică se varsă în Oceanul Atlantic, sunt scurte cu debit ridicat și se varsă sub formă de estuar, ex: Tamisa, Elba, Sena,Loara
- Râurile din Europa Centrală se varsă în Marea Nordului: Rin, Elba sau în marea Baltică: Vistula, Oder
- Râurile din Europa Estică din Bazinul Mării Negre și Mării Caspice, sunt cele mai lungi și au delte la gura de vărsare ex: Volga, Dunărea, Don, Nipru, Nistru
- Râurile din Europa Nordică, se varsă în Oceanul Arctic și în Marea Baltică, ex: Peciora și Dvina de Nord.
- In funcție de geneză lacurile se clasifică în:
- Lacuri glaciare de calotă – Lacul Ladoga și Lacul Onega
- Lacuri glaciare montane – l. Geneva, L. Constanta, l. Como – este cel mai adânc lac din Europa
- Lacuri tectonice – L. Balaton din Ungaria
- Lacuri vulcanice – Sf Ana din Romania, L. Bolsena și Albano din Italia
- Lacuri de baraj antropic – construite în scop hidroenergetic, Portile de Fier pe Dunăre, Volgograd pe Volga
III. Dunărea
- Izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania
- Este al doilea fluviu ca lungime din Europa, 2860 km
- Se varsă în Marea Neagră și formează la vărsare o deltă
- Traverează 10 țări – Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina
- Traversează 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad
- Se disting 3 sectoare: – sectorul alpin, sectorul panonic și sectorul românesc
- Afluenți: Inn, Tisa, Drava, Sava, Morava.
VEZI AICI BAZINELE HIDROGRAFICE ALE PRINCIPALELOR FLUVII EUROPENE
lecția 5 - vegetația,fauna și solurile europei
Vegetația este determinată de tipul de climă și de relief iar fauna și solurile sunt influențate de tipul de vegetație, de climă și relief:
1. În Europa Sudică – există asociații vegetale de tip maquis, gariga și frigana, (tufișuri spinoase), plante aromatice, arbori cum ar fi cedrul de Liban și pinul de Alep.
a. Fauna este reprezentată de: broasca țestoasă, vipera, scorpionul, șacalul, vulpea, magotul ( singura specie de maimuță din Europa).
b. Solurile sunt roșiatice, numite terra rossa.
2. În Europa Vestică – există lande (câmpii cu ierburi înalte), păduri de foioase și la altitudini mari păduri de conifere și pajiști alpine.
a. Fauna: vulpea, iepurele, căprioara, etc.
b. Solurile sunt etajate pe verticală astfel: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri.
3. În Europa Central – Estică – există pășuni cu ierburi mici stepa sau pășuni cu pâlcuri de pădure silvostepa. La deal păduri de foioase iar la munte păduri de conifere și pajiști alpine.
a. Fauna – în stepă trăiesc rozătoare( iepure, hârciog, popândău) păsări( fazanul, prepelița, potârnichea). În pădurile de foioase: mistrețul, lupul, căprioara, viezurele, vulpea, iepurele. În pădurile de foioase aceeași faună ca și cea a pădurilor de foioase la care se mai adaugă ursul brun, cerbul, râsul cocoșul de munte.
b. Solurile sunt etajate pe verticală astfel: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri.
4. În Europa Nordică – există pășuni numite tundră și păduri de conifere numite taiga.
a. Fauna – în taiga trăiesc ursul brun, cerbul lopătar, mistrețul, vulpea, etc. iar în tundră renul, ursul polar, vulpea și iepurele polar, etc.
b. Solurile sunt sărace în humus, cenușii numite podzoluri.
lecția 6 - harta politică a europei
Harta politică s-a modificat în permanenţă. Numărul statelor a crescut la 45 după 1990 (ca urmare a dezmembrării URSS, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei, precum şi reunificării Germaniei) pentru a ajunge în 2006 la 46 prin desprinderea Muntenegrului din fosta Republiă a Serbiei şi Muntenegrului. La acestea se adaugă 6 teritorii dependente: Gibraltar, Insula Man, I-lele Normande (Marea Britanie), Arhipelegul Feroe (Danemarca), Arhipelagul Svalbard, I-lele Jan Mayen (Norvegia)
În general Europa este cel mai fragmentat continent în privinţa suprafeţelor statelor şi a numărului de locuitori:
• cel mai mare stat ca suprafaţă şi populaţie este Rusia (» 4 000 000 km2, »140 000 000 loc)
• cel mai mic stat ca suprafaţă este Vatican (0,44 km2)
După forma de guvernare se disting:
• monarhii (12):Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Danemarca, Olanda, Belgia, Spania,+ Andorra, Monaco, Liechtenstein (prnicipate)+ Luxenburg (ducat) + Vatican (stat papal)
• republici (34):
• federale -3- Elveţia, Austria, Bosnia- Herţegovina,
• prezidenţiale-8- Islanda, Franţa, Croaţia, Ucraina, Belarus, Rusia, Finlanda, San Marino (cea mei veche)
• parlamentare (23) celelalte, inclusiv Româmia
După nivelul de dezvoltare economică
• state dezvoltate cu economie de piaţă- caracteristice Europei de Vest, Nord şi cea mai mare parte a Europei de Sud
• state în dezvoltare cu venituri intermediare – caracteristice Europei de Est şi Centrale
harta politică a europei
lecția 7 - populația europei
1.Numărul populației =Europa are peste 740 milioane locuitori
2. Evoluția numerică a populației:
– Ritmul de creştere al populaţiei este redus.
– natalitate = numărul de născuți vii raportat la 1.000 de locuitori /an
– mortalitate = numărul de decese raportat la 1.000 locuitori/an
– bilanț natural = diferența dintre natalitate și mortalitate (Bn= N – M)
– Bilanţul natural este negativ sau aproape de zero în multe dintre ţările Europei.
– Populaţia este ,,îmbătrânită,, cu o speranţă de viaţă la naştere de peste 70 de ani .
– bilanț migratoriu = diferența dintre imigranți( cei care vin ) și emigranți ( cei care pleacă)
Bm = I – E
– fluxurile migratorii se indreapta dinsre estul Europei spre vestul Europei
– exista si un flux migratoriu dinspre alte continente (Africa, Asia)
– Majoritatea populaţiei trăieşte în mediul urban 73% iar în mediul rural 27%
3 . Densitatea populației =raportul dintre nr. de locuitori și suprafață . Densitatea populației se exprimă în loc/kmp.
Media densității populației Europei este de 70 loc/kmp. Există regiuni cu valori mari ( Monaco 16 000 loc/km, Vatican 1.700 loc/kmp, zonele industrializate din Europa Vestică, marile metropole – Paris, Londra, Moscova ș.a), dar și regiuni cu valori mici (Islanda 2,7 loc/kmp, zonele polare din nordul Europei și cele montane înalte).
– Cauzele răspândirii inegale a populaţiei sunt: naturale (relieful, clima, vegetaţia, solul, resursele minerale), sociale (războaiele, industrializarea) şi regimul politic.
4. Principalele tipuri umane :
– Tipuri umane : nordic, slav, alpin, mediteranean
– Se întâlnesc şi reprezentanţii altor rase: arabi, negri, asiatici, turci, laponi
5. Clasificare populaţiei Europei după : religie, limbă vorbită, alfabet utilizat:
– După religie: romano-catolică, ortodoxă, protestantă, neoprotestantă, islamică, ,mozaică.
– După limba vorbită: – popoare romanice/ latine, germanice, slave
– 4 alfabete: latin, chirilic, grec și arab.
-alte popoare : grecii, albanezii, ungurii, turcii, finlandezii ( limbă de origine fino-ugrică), evreii, etc.
– lumea romanică (latină) este predominant catolică şi se regăseşte în sudul continentului italienii, spaniolii, portughezii, francezii, românii..
– lumea germanică este predominant protestantă ocupă nordul şi vestul continentului. germanii, englezii, olandezii, suedezii, norvegienii, etc
– lumea slavă este predominant ortodoxă , se regăseşte în estul continentului. ruşii, ucrainenii, polonezii, belaruşii, bulgarii, sârbii, etc.
– România face excepţie de la această împărţire deoarece limba este de origine latină dar religia predominantă este ortodox.
Tipuri umane din Europa
lecția 8 - sistemul de orașe european
Localizarea oraşelor europene este condiţionată de configuraţia terenului, de resursele de apă şi de căile de comunicaţii.
Localizarea grupată a oraşelor europene se referă la ariile cu grad sporit de concentrare a acestora sub formă de aglomeraţii urbane, conurbaţii şi chiar megalopolisuri. Cele mai reprezentative aglomeraţii urbane din Europa sunt metropolele: Moscova (12,2 mil. loc.), Paris (11,3 mil. loc.), Londra (11,2 mil. loc.), Berlin (4,1 mil. loc.), Milano, Madrid, Roma, Atena.
Aglomeraţiile de tip megalopolis se conturează în câteva areale după cum urmează:
1. Middland, megalopolisul englez, cuprinde Londra şi oraşele Birmingham, Manchester, Liverpool, Schefield, Nottingham, Leeds, şi înglobează cam jumătate din populaţia Marii Britanii (cca. 33 mil. loc.)
2. Rhin-Ruhr, megalopolisul german, dezvoltat în jurul conurbaţiei Rhin- Ruhr, cu o populaţie de peste 25 mil. loc. care înglobează oraşele Stuttgart, Frankfurt am Main, Kőln, Dűsseldorf şi Essen
3. Randstad-Holland, megalopolisul olandez, care ocupă jumătatea vestică a ţării (cca. 10 mil. loc.), include cele două capitale Amsterdam şi Haga precum şi oraşele Rotterdam şi Utrecht.
4. Alte zone cu grad sporit de concentrare a oraşelor sunt: Bazinul Parisului, sud-estul Ucrainei, valea fluviului Volga, nord-estul Franţei, litoralul mediteranean al Spaniei, sudul Poloniei.
Clasificarea oraşelor:
– după vechime
1. oraşele greceşti au apărut atât în bazinul Mării Mediterane (Atena, Corint, Byzantion, Marsala) şi la Marea Neagră (Tomis, Histria, Callatis)
2. oraşele romane: Roma, Londra (Londinium), Paris (Lutetia), Viena (Vindobona), Kőln (Colonia)
3. oraşele medievale : Anvers, Bruges, Hamburg şi Bremen, Genova, Veneţia, București, Budapesta, Kiev, Moscova, St. Petersburg).
4. orașe contemporane, moderne – au apărut oraşe noi care sunt un produs al Revoluţiei Industriale al activităţilor de producţie şi comerţ: Manchester, Liverpool (Marea Britanie), Rotterdam (Olanda), Sankt Petersburg (Rusia), Odessa (Ucraina), Essen (Germania), Reşiţa şi Hunedoara (România).
-după mărimea demografică
În Europa există peste 60 de oraşe cu populaţie ce depăşeşte 1 mil. loc.
În prezent, aglomeraţia urbană Moscova este considerată cea mai mare entitate urbană a Europei (cu o populaţie de 12,1 mil. loc.).
În viitorul apropiat este de aşteptat ca oraşul Istanbul să devină cel mai mare oraş al Europei sub aspect demografic.
-după funcţia urbană
– Oraşe cu funcţie comercială: Genova, Leipzig, Veneţia, Anvers, Lyon, Cracovia, Narwik, Cardiff, Arhanghelsk, Odessa.
– Oraşe cu funcţie industrială: Manchester, Birmingham, Essen, Katowice, Doneţk
– Oraşe cu funcţie culturală: Viena, Florenţa, Sankt Petersburg, Cannes, San Remo, Davos, Versailles, Oxford, Cambridge
– Oraşe cu funcţii de servicii: Băile Herculane, Vichy, Karlovy-Vary, Nisa
– Oraşe cu funcţie financiară: Londra, Paris, Zűrich, Frankfurt
– Oraşe cu funcţie portuară: Rotterdam, Hamburg, Liverpool, Gdansk, Constanţa
Marile metropole europene
lecția 9 - agricultura europei
• Agricultura are două subramuri
- cultura plantelor și
- creșterea animalelor
• Inițial s-a dezvoltat în regiunea mediteraneană pe baza irigațiilor.
• Factorii care influențează practicarea agriculturii: clima, relieful, apele, solurile și omul.
Agricultura Europei este modernă. Omul a intervenit în agricultură prin: irigații, utilizarea de mașini agricole, .
În funcție condițiile de mediu, se practică:
a. În Europa Sudică/ mediteraneană
– Datorită climei blânde, se cultivă : măslini, citrice, viță de vie, smochini, kiwi, flori ( Bulgaria locul I la cultura trandafirului), grâu și orz
– Cu ajutorul irigațiilor se cultivă orez, porumb, legume și bumbac
– Se cresc: bovine, cabaline, caprine și viermi de mătase (sericicultura)
b. În Europa Vestică/ oceanică
– Datorită precipitațiilor mai bogate este posibilă practicarea pășunatului pe pajiștile veșnic verzi și a culturii plantelor furajere, cartof, legume, in și viță de vie ( Franța locul I la vinuri)
– Se cresc: ovine, bovine
c. În Europa Centrală
– Se cultivă: cereale, sfecla de zahăr, floarea soarelui, cartofi, leguminoase pt boabe, viță de vie și pomi fructiferi
– Se practică de asemenea creșterea bovinelor în special în zonele muntoase, pe pajistile alpine ( Elveția și Austria) și a porcinelor în Germania, Ungaria, România
d. În Europa Estică/ continentală
– Oferă condiții ( câmpii și cernoziom) pentru cultivarea celor mai întinse culturi de cereale de pe glob, floarea soarelui ( Rusia și Ucraina)
– Se cresc în numar mare ovinele, cabalinele
e. În Europa Nordică/ subpolară și polară
– Având ierni foarte reci cu veri scurte și răcoroase, nu permite decât cultura unor plante cu ciclu vegetativ scurt ( cartof, secară).
– Activitățile agricole principale sunt creșterea animalelor (reni), vânătoarea și pescuitul.
lecția 10 - industria europei
1. Industria extractivă
Petrolul și gazele naturale asociate zăcămintelor de petrol sunt extrase în principal din două regiuni cu rezerve mari de ţiţei:
• bazinul Mării Caspice: Rusia
• bazinul Mării Nordului – principalele ţării producătoare sunt Regatul Unit, Olanda, Norvegia.
Gazul metan cu mari reserve în Rusia.
Cărbunii au declanşat Revoluţia Industrială. Două regiuni de extracţie se disting:
• nord-vestul Europei, Middlands în Regatul Unit, Ruhr în Germania, Silezia în Polonia
• nordul Mării Negre, Donbass în Ucraina şi Rusia
Minereuri de fier: Kursk -Rusia, Krivoi Rog – Ucraina, Suedia
Marmură: Italia, Suedia, România
Sare: zona munților Ural, România
2. Industria energiei electrice
Termocentrale
Utilizează gazul metan, gazele asociate, cărbunii, produse petroliere.
Numeroase pe întinsul continentului. Sunt extrem de poluante şi în partea de vest a Europei a început procesul de înlocuire a acestora.
Hidrocentralele
Folosesc forţa apei prin sisteme hidroenergetice construite pe râuri. Cea mai mare pondere a energiei elelctrice obţinută prin forţa apei o au Norvegia, Elveţia, Germania
Atomocentrale
Bazate pe resursele mari de uraniu deţinute, Franţa şi Rusia
Geocentrale (centrale geotermice)
Acestea folosesc apele termale. Acest tip de centrală este utilizat larg în Islanda.
Mareocentrale (central mareice)
Energia electrică este obţinută datorită mareelor. Pe râul Rance, în Franţa există o asemenea centrală.
Centrale eoliene folosesc energia vântului frecvente în vestul Europei (Olanda),
Heliocentrale folosesc energia solară frecvente în sudul Europei.
3. Industria siderurgică
Este industria ce prelucrează fierul, utilizând şi mangan şi cocs (obţinut prin prelucrarea huilei). Cele mai mari rezerve de fier din lume sunt la Kursk – Bolgorod în Rusia, Krivoi Rog şi Nikopol în Ucraina.
Siderurgia s-a dezvoltat în spaţiile ce deţin aceste resurse: Middlands, Alsacia, Silezia, Doneț, sau în apropierea porturilor care pot asigura materiile prime: Galaţi, Dunkerque, Taranto. Statele producătoare de oţel sunt Germania, Franţa, Regatul Unit, Ucraina şi Rusia.
4. Industria metalurgiei neferoase
Este industria ce prelucrează minereurile de cupru, plumb, zinc, aur şi argint.
Statele cu centre de concentrare şi prelucrare a acestor resurse sunt Germania, Franţa, Belgia, România.
5. Industria contructoare de maşini
Mecanică fină şi roboţi se produc în Danemarca, Olanda, Elveţia, Austria.
Utilaj industrial excelează în Franţa şi Germania.
Autoturisme se fac în Franţa, Germania, Italia, Spania, Cehia, Polonia, România, Suedia.
Aeronautică produc statele Regatul Unit, Franţa, Germania.
Nave se fac în şantierele navale din Regatul Unit, Franţa, Islanda, Norvegia, Olanda, Danemarca, Germania.
6. Industria chimică
Carbochimia foloseşte cărbunele şi resursele carbonice (grafit, diamante). Se produce grafit artificial în Bavaria (Germania), la Moscova şi Paris. Diamante artificiale sunt produse la Anvers, Amsterdam, Lisabona, Sankt Petersburg (Rusia), Londra.
Petrochimia foloseşte ca materie primă petrolul. Produce cauciuc sintetic (mai ales, în Franţa), mase plastice, fibre, fire, răşini (în Germania, Regatul Unit, Rusia), produse clorosodice (România, Polonia), îngrăşăminte (Franţa şi Rusia).
Industria produselor farmaceutice şi cosmetice se află în marile metropole europene..
7. Industria lemnului
Este industria ce utilizează masa forestieră a Europei. Cea mai întinsă pădure europeană este taigaua. Aşa se explică principalele ţări producătoare de produse lemnoase: Suedia, Finlanda, Rusia. Alături de acestea, Franţa, Spania, Italia, România, Germania.
8. Industria materialelor de construcţie
Este industria ce utilizează rocile de construcţie şi produce ciment, var, ipsos, sticlă, articole din sticlă, ceramică pentru construcţii, ceramică fină etc.
Este localizată în proximitatea resurselor, dominând statele sudice.
lecția 11 - transporturile
1. Transporturile feroviare:
– cea mai densă rețea feroviară se află în Europa vestică și centrală, datorită faptului că sunt țări foarte dezvoltate economic, aici rețeaua feroviară este electrificată peste 90% ex. Elveția-99,75; Luxemburg-95%; cea mai mică densitate în țările nordice, datorită condițiilor climatice și reliefului muntos, de exemplu Islanda nu are deloc rețea feroviară.
– magistrale feroviare care traversează Europa de la vest la est: Lisabona-Paris-Varșovia-Moscova;
– noduri feroviare complexe: Moscova, Paris, Berlin, Viena, Milano;
-tunele feroviare: în Alpi(Simplon II între Elveția și Italia – cel mai lung ), tunele submarine( Eurotunelul pe sub Marea Mânecii, între Franța și Marea Britanie);
– TGV- trenuri de mare viteză ( Franța, Germania);
2. Transporturile rutiere:
– densitatea rețelei rutiere și gradul de modernizare scade de la vest la est și în nordul Europei.
– lungimea autostrăzilor (A) depășește 5 milioane km, concentrate în vest și centru.
– poduri rutiere – Oresund ( între Danemarca și Suedia) cel mai lung din Europa;
3. Transportirile maritime:
– cele mai importante flote ( nr. de nave) comerciale au: Franța, Italia, Germania, Rusia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda;
– cele mai mari porturi maritime: Rotterdam, Anvers, Hamburg, Marsilia, Le Havre, Amsterdam, Constanța, Sankt Petersburg, Odessa;
4. Transporturile fluviale:
– cele mai importante porturi fluviale: Duisburg-pe Rin; Basel-pe Rin; Rotterdam-la gura de vărsare a Rinului în marea Nordului; Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, Galați –pe Dunăre;
– Canalul Dunăre-Main-Rin leagă Marea Neagră de Marea Nordului, deci Europa vestică de cea estică;
5. Transporturile aeriene:
– celemai mari aeroporturi: Heatrow- Londra, cel mai mare din lume; Charles de Gaulle – Paris; Leonardo da Vinci-Roma; în Moscova sunt 24 aeroporturi din care 4 internaționale;
6. Tansporturi speciale: sunt reprezentate de gazoducte, oleoducte, cabluri pentru internet, fire de înaltă tensiune pentru curentul electric etc.
Portul Rotterdam, Olanda- cel mai mare port fluvio-maritim
Portul Duisburg pe Rin, Germania - cel mai mare port fluvial
Aeropotul Heatrow, Londra - cel mai mare aeroport din Europa
Eurotunelul - leagă Franța de Marea Britanie pe sub Marea Mânecii
lecția 12 - turismul
Europa este leagănul turismului mondial, atrage anual cei mai mulți turiști și realizează cele mai mari venituri din turism.
Tipurile principale de turism sunt:
1. Turismul balnear-maritim: Litoralul mediteranean – Coasta de Azur în Franța( Nisa, Cannes, Saint-Tropez); Costa Brava(Barcelona), Costa del Sol și Palma de Mallorca din insulele Baleare; Italia cu Riviera di Ponente, Riviera de Levante; Grecia cu insulele Creta, Corfu, Rodos, Santorini; Turcia cu Antalya; litoralul Mării Negre cu stațiunile Ialta din Ucraina, Soci din Rusia, Varna din Bulgaria, Mamaia din România;
2. Turismul montan și de sporturi de iarnă: În munții Alpi: Chamonix-Franța; Innsbruck-Austria; Davos-Elveția; În munții Carpați: Zakopanie-Polonia, Poiana Brașov și Sinaia –România;
3. Turism de cură balneară – cu ape minerale și termale: Vichy-Franța, Baden-Baden-Germania, Karlovy-Vary-Cehia; Băile Felix, Băile Herculane, Vatra Dornei – România;
3.Turism cultural-istoric dezvoltat mai ales în marile orașe-muzeu, orașe antice cu numeroase monumente istorice, muzee, teatre, opere, universități de prestigiu: Paris, Roma, Londra, Atena, Berlin, Barcelona, Florența, Veneția etc.
Destinații turistice
